“Oscar și Tanti Roz” este un roman scurt, publicat de scriitorul franco-belgian Eric-Emmanuel Schmitt în 2002. Volumul face parte din “Cycle of the Invisible”, o serie în care fiecare poveste este de sine stătătoare și abordează teme precum spiritualitatea și credința. În “Oscar și Tanti Roz”, Schmitt explorează credința creștină și modul în care oamenii tratează ideea morții.

Inițial cartea a fost scrisă în franceză, dar tradusă, ulterior, în alte limbi și adaptata pentru teatru și chiar marele ecran.

Povestea este spusă din perspectiva unui băiețel de zece ani, printr-o scrisoare către Dumnezeu. Oscar este bolnav de cancer, iar ultima intervenție care i-ar fi putut salva viața – un transplant de măduvă, nu a avut rezultatele așteptate. Părinții și doctorii lui îl evită, pentru a nu fi nevoiți să vorbească despre moartea inevitabilă, și singura persoană dispusa să îl asculte este Granny Rose, o asistentă voluntar în vârstă de la spital.

Medicii îi spun lui Oscar că mai are de trăit 12 zile, iar Granny Rose îl încurajează să îi scrie lui Dumnezeu și să îi adreseze toate întrebările sale. Îl sfătuiește, de asemenea, să reflecteze asupra zilelor care i-au rămas și să trăiască fiecare zi că și cum ar fi un deceniu de viață. În scrisorile sale, Oscar detaliază fiecare zi și povestește cum își depășește temerile cu fiecare pas pe care îl face spre moarte.

Într-o zi, băiețelul își face curaj să îi spună lui Peggy Blue, o fetiță care suferă de o boală ce îi face pielea albastră, că este frumoasă. În ziua următoare, când Oscar trăiește ca la 20 de ani, el și Peggy își întăresc relația. A treia zi, când copilul intră în al treilea deceniu al vieții sale, este îngrijorat pentru că Peggy trece printr-o operație. Lucrurile se încheie cu bine, dar următoarea zi, când Oscar este la 40 de ani, apare drama care îi afectează relația cu tânără. În dimineața de Crăciun, Peggy și Oscar se împacă însă.

Fiecare zi trăită de Oscar este una intensă, plină de aventuri, dar și de trăiri. Ultima scrisoare a sa către Dumnezeu este scrisă din perspectiva unui bătrân de 110 ani – este scurtă și prezintă resemnarea sa în fața morții. O ultimă scrisoare de la Granny Rose către Dumnezeu încheie povestea, confirmând decesul băiețelului și reflectând la influența pozitivă pe care acesta a avut-o asupra vieții lui Granny.

3 motive să citești “Oscar și Tanti Roz”

1. Vei învăța să iubești viața! Povestea lui Oscar te va ajuta să privești lucrurile printr-o altă perspectivă și să te bucuri de fiecare zi pe care o trăiești.

2. Vei avea mai mult curaj să trăiești! Suntem deseori speriați de cum ar putea interpreta ceilalți gesturile noastre, dar dacă vrei să fii fericit, este important să faci toate lucrurile care îți fac plăcere.

3. Vei avea parte de o lectură frumoasă! Cartea este ușor de parcurs, dar plină de idei profunde, care îți vor lăsa o stare de bine, chiar dacă finalul nu este unul fericit.

Cine este Eric-Emmanuel Schmitt

Eric-Emmanuel Schmitt este unul dintre cei mai cunoscuți autori francezi, operele sale câștigând numeroase premii. Cărțile lui au fost traduse în peste 46 de limbi și au fost publicate în 50 de tari, fiind unul dintre cei mai studiați scriitori în școli și facultăți.

Născut în 1960, a obținut un doctorat în filosofie, dar s-a îndreptat spre o carieră literară. În prezent trăiește în Bruxelles.

5 citate din “Oscar și Tanti Roz” care te vor convinge să citești cartea

1. “Se poartă ca și cum vii în spital să te faci bine, dar de fapt vii aici și să mori.”

2. “De cate ori crezi în El, va exista un pic mai mult. Dacă continui, va exista constant și apoi va începe să facă lucruri bune pentru tine.”

3. “-Şi de ce să-i scriu lui Dumnezeu?

-Nu te-ai mai simţi atât de singur. […]

-Şi ce să-i scriu?

-Spune-i ce gândeşți. Gânduri pe care nu le mai spui nimănui. Gânduri care te apasă, îţi rămân în minte şi-ţi îngreunează sufletul, te blochează, iau locul ideilor noi şi te fac să putrezeşți.”

4. “Dacă pronunți cuvântul MOARTE într-un spital, nimeni nu aude. E sigur că se lasă tăcerea și-apoi se schimbă subiectul.”

5. “-Îi urăsc pe părinţîi mei.

-Atunci urăşte-i din tot sufletul.

-Cum poţi să-mi spui aşa ceva, Tanti Roz?

-Da. Urăşte-i din tot sufletul. Aşa, o să ai un os de ros. Şi când o să termini, o să vezi că n-a meritat osteneala.”