Scriitorii nu au, de obicei, o meserie periculoasă, decât atunci când viața lor este sursa de inspirație. Descoperă șapte autori care au ales să transforme drama lor într-un best-seller.

1. „Lobster Boy”, de Fred Rosen

Rosen și-a început cariera la New York Times, unde scria pentru secțiunea de Artă și Timp Liber. Cu timpul, și-a descoperit pasiunea pentru romanele de crimă și a ajuns, astfel, să scrie „Lobster Boy”, un roman despre uciderea lui Grady Stiles, cunoscut ca Lobster Boy din cauza defectului său din naștere – mâinile și picioarele sale erau ca niște clești. Rosen susține că moartea lui Stiles a fost pusă la cale chiar de soția sa, Mary Teresa. Fred Rose a făcut aceste acuzații chiar la proces, moment în care a început să fie amenințat de fiica lui Mary Teresa.

2. „Străinul de lîngă mine”, de Ann Rule

Ann Rule a fost un consilier de criză, care lucra împreună cu un tânăr fermecător pe nume Ted Bundy. În cartea de memorii, Rule povestește cum a fost să lucreze cu unul dintre cei mai periculoși criminali din istorie și cum a ajuns să își dea seama că bărbatul nu este cine pare. Bundy a mărturisit uciderea a 36 de tinere, iar în 1989 a fost executat. Ann Rule a murit în 2014, dar a lăsat una dintre cele mai citite cărți ale genului.

3. „A death in Belmont”, de Sebastian Junger

În anii 60, Bostonul era terorizat de o serie de crime comise de un ucigaș numit de presă Strangulatorul din Boston. În timp ce polițiștii urmăreau piste false, criminalul se ascundea în casa părinților lui Junger, unde era angajat. În cartea lui Junger apare chiar și o imagine cu ucigașul Albert DeSalvo și mama scriitorului. Una dintre posibilele victime ale bărbatului, o bătrână pe nume Bessie Goldberd, locuia la câteva case distanță de familia autorului.

4. „A death in Canaan”, de Joan Barthel

În 1973, Barbara Gibbons a fost găsită cu gâtul tăiat, în locuința sa din Connecticut, iar fiul său a devenit principalul suspect. Vecinii și prieteneii femeii erau, însă, convinși că polițiștii arestaseră un nevinovat și au început, astfel, o campanie pentru dreptate. Misiunii i s-au alăturat nume celebre, precum Arthur Miller și William Styron. Joan Barhel a fost, poate, cea mai dedicată luptătoare pentru dreptate, participând la fiecare înfățișare și scriind o carte despre tot procesul.

5. „Love me to death”, de Linda Wolfe

Linda Wolfe a vrut să scrie despre Richard Caputo, „criminalul de femei”, pentru că prietena sa, Jacqui Bernard, i-a fost victimă. Acesta nu ucidea femei necunoscute, ci doar pe cele care îi deveneau iubite. Wolfe i-a luat interviu lui Caputo pentru romanul său. Autoarea povestește, în volumul său, cei zece ani petrecuți pentru a afla adevărul despre criminalul prietenei sale.

6. „Monstrul din Florența”, de Douglas Preston

Douglas Preston s-a mutat în Florența în 2000, când orașul era încă zdruncinat de o serie de crime îngrozitoare. Monstrul din Florența ucidea cupluri de la țară și deși a acționat între 1968 și 1985, Preston s-a apropiat extrem de mult de caz. Astfel, el și jurnalistul italian Mario Spezi au devenit ținta procurorilor.

7. „My friend Dahmer”, de John “Derf” Backderf

Jeffrey Dahmer și-a ucis prima victimă la câteva săptămâni după ce a absolvit liceul, devenind, apoi, unul dintre cei mai periculoși criminali din America. Romanul grafic scris de Backderf dezvăluie portretul unui băiat care a devenit un monstru. Îl urmărește de Dahmer de la 12 ani până în ziua în care a comis prima crimă și dezvăluie povestea unui tânăr tulburat, care nu a fost ajutat destul de adulți.