Prima pagină » 6 afecţiuni medicale care au fost denumite după personaje literare
Promotie -70%
x Image Liber la lectura

6 afecţiuni medicale care au fost denumite după personaje literare

Când vine vorba de termeni medicali, nu este greu să găseşti o listă de boli şi sindroame ce poartă numele oamenilor care le-au descperit. Sunt, însă, şi cazuri în care aceste denumiri sunt inspirate de literatură. Vezi, mai jos, ce impact au avut cărţile de ficţiune asupra medicinei.

1. Sindromul “Alice în Ţara Minunilor”

Dacă ai citit cartea, ştii cât de interesantă şi plină de magie este lumea lui Alice. Acest sindrom te face să simţi că trăieşti într-un Univers într-o continuă schimbare şi să percepi lucrurile de diferite mărimi în acelaşi timp. De exemplu, o uşă poate părea perfect normală, pentru ca deodată să se micşoreze sau să devină uriaşă în faţa ochilor tăi.

Acest sindrom este o afecţiune neurologică în strânsă legătură cu migrenele, dar poate apărea şi din cauza unor tumori, virusuri precum Epstein Barr sau epilepsie. Boala afectează mai ales copiii, dar îşi revin, odată ce ajung la maturitate. Multe persoane au speculat, de altfel, faptul că Lewis Carroll, care suferea de migrene severe, ar fi putut avea acest sindrom şi astfel a reuşit să scrie această capodoperă.

2. Sindromul Pălărierului Nebun

Sindromul Pălărierului Nebun este o altă afecţiune inspirată din cartea lui Carroll. Boala a făcut cele mai multe victime în secolul al XIX-lea, în rândul pălărierilor. Aceştia intrau, pe atunci, constant în contact cu mercur, inhalând cantităţi periculoase din această substanţă toxică. Mulţi pălărieri ajungeau să îşi piardă minţile din această cauză, iar Lewis Carroll a folosit această situaţie în romanul său.

Chiar dacă scriitorul nu a spus nimic despre boală, personajul său a dat numele afecţiunii ce apare în urma intoxicaţiei cu mercur. Unele dintre simptomele care apar în această situaţie sunt halucinaţiile, slăbiciunea, anxietatea şi pierderea memoriei. În zilele noastre, folosirea mercului este interzisă, diar cazurile de intoxicaţie sunt rare, însă boala a rămas.

3. Sindromul doamnei Windermere

Acest sindrom este inspirat din piesa de teatru scrisă de Oscar Wilde, “Evantaiul Doamnei Windermere”, despre o femeie aristocrată care crede că soţul său o înşală. SDW este o boală pulmonară ce afectează persoanele cu sistem imunitar compromis. Legătura dintre această afecţiune şi personajul lui Wilde rămâne, însă, un mister.

Unii sunt de părere că numele provine de la faptul că Lady Windermere avea această boală, în timp ce alţii cred că legătura provine de la tipul de personaj: doamna Windermere este meticuloasă, persistentă şi dificilă, iar simptomele bolii sunt invazive şi sâcâitoare.

4. Sindromul Rip Van Winkle

Cunoscută oficial ca sindromul Kleine-Levin, această boală afectează bărbaţii la vârsta adolescenţei. Persoanele afectate au episoade foarte lungi de somn, apetit crescut şi, în unele cazuri, un libidou foarte mare.

Numele popular al acestei boli este, însă, inspirat din cartea lui Irving Washingon, Rip Van Winkle. În centrul poveştii se află un bărbat germano-american care, pe când se plimba prin munţi, întâlneşte un grup de oameni ce îi oferă o licoare ciudată. După ce o bea, se trezeşte după 20 de ani şi îşi dă seama că a ratat întreaga Revoluţie Americană.

5. Sindromul Pickwick

Charles Dickens este recunoscut şi apreciat pentru descrierile sale detaliate, iar unele boli au fost povestite de scriitor înainte de a fi descoperite sau studiate. Acesta este şi cazul Sindromului Pickwick, afecţiune denumită după personajul din romanul său, “The Pickwick Papers”.

Numit și Sindromul de hipoventilație obeză, sindromul reduce cantitatea de oxigen care ajunge în organism şi creşte cantitatea de dioxid de carbon, provocând somnolenţă, dureri intense de cap, dificultăţi de respiraţie, letargie şi depresie. Netratată, boala poate duce la insuficienţă cardiacă, hipertensiune şi chiar moarte.

6. Sindromul Munchausen

Sindromul Munchausen este o boală care îi face pe oameni să mintă că au anumite probleme medicale, pentru a scăpa de o situaţie neplăcută sau a stârni mila celorlalţi. Spre deosebire de ipohondri, care chiar cred că sunt bolnavi, cei care suferă de sindromul Munchausen sunt conştienţi că mint, dar nu se pot abţine.

Această afecţiune comună şi-a luat numele de la un personaj real, Carl Friedrich von Münchhausen, un ofiţer german ale cărui realizări au fost exagerate în cartea “Aventurile Baronului Munchausen”, scrisă de Rudolf Erich Raspe. Când volumul a fost tradus în germană, a devenit cunoscut ca “Baronul Minciunilor”.

By | 2019-12-01T17:48:07+00:00 decembrie 1st, 2019|All about Books|0 Comentarii

Comenteaza

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.